FirstScope Telescope from Celestron


Mar 23


* Named Official Product of International Year of Astronomy 2009, FirstScope pays tribute to the men and women who brought us one step closer to understanding the universe around us!
* High quality Dobsonian style stand with a 76 mm reflector optical tube make FirstScope an ideal entry level astronomical telescope.
* Portable and lighweight table-top design makes it easy to store, transport and setup your FirstScope Telescope
* FirstScope is very easy to observe with, the user simply navigates the night sky by moving the tube in the direction of their desired object.
* Stylish and decorative design makes FirstScope a wonderful keepsake for anyone interested in astronomy.
* Optical Design: Dobsonian Reflector
* Aperture: 76 mm
* Focal Length: 300 mm
* Focal Ratio: 3.95
* Eyepiece 1: 20 mm, Magnification 15 x
* Eyepiece 2 :4 mm, Magnification 75 x
* Weight: 1956.12 g

Primul instrument astronomic - Gnomonul

Inca din 1611, percepem astronomia in asociere cu telescopul si luneta, instrumente de observare a corpurilor si sistemelor cosmice.
De la conceptia geocentrica, la conceptia heliocentrica, omenirea a trecut cu ajutorul observatiilor facute cu instrumente extrem de simple, aproape cu “ochiul liber”.
Chiar si legile lui Kepler (contemporanul lui Galilei), care sunt utilizate si astazi pentru a calcula cu anticipatie pozitiile pe care le vor ocupa planetele - in spatiu si pe cerul nostru - au fost descoperite pe baza observatiilor efectuate cu instrumentele de dinainte de Galilei (pre-galileene).
Dincolo de importanta istorica evidenta a observatiilor astronomice cu instrumente pre-galileene, aceste observatii isi pastreaza un inalt grad de actualitate, in special pentru introducerea in astronomie, din punct de vedere pedagogic.
Schimbarea anotimpurilor,are implicatii in viata oamenilor. Ca atare, au existat din timpurile preistoriei motive pentru o urmarire sistematica a mersului zilnic al Soarelui pe cer. O astfel de observare (zile, luni si ani la rand) intampina destul de multe piedici; in multe locuri de pe Pamant innorarile sunt frecvente, uneori de lunga durata. Apoi, nu oriunde orizontul locului este liber "de jur imprejur", pentru ca observatorul sa poata vedea si fixa exact punctele de rasarit si apus ale Soarelui. Stralucirea Soarelui este prea puternica pentru ochii nostrii; putem privi la Soare fara a fi "orbiti" doar cand el se afla aproape de orizont, lumina sa fiind in mare parte absorbita si atenuata de praful si vaporii din straturile joase ale atmosferei. Or, pentru a ne face o idee cat mai corecta despre miscarea aparenta a Soarelui, trebuie sa determinam - la cat mai multe momente din zi - locul pe care-l ocupa acesta pe cer. si aici, ca in multe alte cazuri, ingeniozitatea oamenilor a "intors" in favoarea lor ceea ce parea o circumstanta nefavorabila.

Primul instrument astronomic

Timis Online: Un cercetător propune un planetariu în Parcul Copiilor
Posted by admin

Apr 8

“Un timişorean, pe numele său Virgiliu Pop, cercetător la Agenţia Spaţială Română, propune autorităţilor locale construirea unui planetariu la Timişoara: un loc unde să observăm aştrii! Obiectivul se vrea un punct de atracţie pentru euroregiunea DKMT. Pentru cei care n-au ajuns încă într-un planetariu, trebuie explicat că acesta reprezintă o construcţie în formă de cupolă, pe care este proiectat, cu un aparat special, aspectul bolţii cereşti, cu stelele şi constelaţiile, deplasarea aparentă a acestora, a planetelor, a Soarelui şi a Lunii.
Proiectul propus de cercetătorul Virgiliu Pop urmează să fie prezentat în curând consilierilor judeţeni şi consilierilor locali, iar aleşii judeţeni ai PNŢCD au declarat, miercuri, că vor face demersuri pentru promovarea acestuia. În primă fază trebuie găsit un amplasament pentru planetariu şi există mai multe variante: Parcul Copiilor, Piaţa Axente Sever, unde se află Observatorul Astronomic, sau Pădurea Verde – Muzeul Satului.
Autorităţile decid oportunitatea
„Cele mai apropiate planetarii sunt la Baia Mare şi la Piteşti. Timişoara are un planetariu foarte vechi, care aparţine Universităţii de Vest, dar acesta nu este deschis publicului decât din când în când, la diferite activităţi. Un planetariu deschis publicului ar fi un loc unde lumea, în special copiii, ar putea veni pentru a observa stelele şi constelaţiile, pentru a învăţa astronomie prin joacă, dar şi un centru de educaţie interactivă, de ştiinţe ale naturii. Una din locaţiile potrivite ar fi Parcul Copiilor, s-ar putea face o clădire verde…”, a declarat Virgiliu Pop. Acesta crede că un planetariu modern ar putea deveni un punct de atracţie şi pentru locuitorii din ţările vecine, Serbia şi Ungaria. Cât despre costuri, în condiţiile în care trăim vremuri de criză, cercetătorul a refuzat să se hazardeze. „Sperăm ca la sfârşitul mandatului nostru, în 2012, să avem acest planetariu, există şi posibilitatea de a accesa fonduri europene. Ar putea fi inclus în bugetul de anul viitor fie la Consiliul Judeţean, fie la Consiliul Local Timişoara, fie la ambele”, a adăugat consilierul judeţean Dorin Hehn.”
tion