Echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului,cele doua fenomene astronomice care sunt la baza calcularii datei sarbatorii.Pastele se serbeaza in duminica urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara.
Cuvântul Paşti (acceptat şi ca Paşte) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântului de origine evreiasca Pesah (trecere).O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferinţă (în greacă: πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Pastele crestin are o durata de 40 de zile.
Semantic, cuvintele care se refera la Pamant, pot fi formate in mai multe moduri. O modalitate este pornita de la radacina terra ca in cuvantul terestru. Mai este si modalitatea de a porni de la radacina telur ca in cuvantul teluric. Ambii termeni provin de la zeiţa romană Terra Mater, ce se pare că şi-a primit numele, la rândul ei, de la vechea denumire de Tellus Mater. Termenii ştiiţifici precum geografie, geocentric, geotermal folosesc prefixul grecesc geo-, derivat din numele zeiţei Gaia, echivalenta Terrei Mater în mitologia greacă.Denumirea de Pământ este singura care nu provine din vechea mitologie greacă sau romană, spre deosebire de majoritatea corpurilor cereşti cunoscute la acea dată (de exemplu Marte, Venus, Neptun, ş.a.m.d.). Cuvântul Pământ provine din latinescul pavimentum-drum pietruit.
Simbolul astrologic si astronomic al Pamantului este crucea incadrata de un cerc care reprezinta un merdian si Ecuatorul. O altă varianta aşează crucea deasupra cercului.
Pentru ca am vorbit putin despre simboluri, in postari viitoare, vorbim si despre semiotica.
Calea Lactee este galaxia gazda a sistemului nostru solar. In galaxie, totul orbiteaza in jurul centrului galactic al galaxie care este numit si centul de greutate. Calea Lactee este un gigant, având o masă de circa 750-1000 miliarde ori mai mare decât a Soarelui şi un diametru de aproximativ 100.000 ani-lumină.Are forma unei spirale ale carei brate conţin pe lângă altele şi materie interstelară, nebuloase şi stele tinere ce iau naştere din această materie. Pe de altă parte centrul galaxiei este format din stele bătrâne concentrate în grupuri cu formă sferică. Galaxia noastră are aproximativ 200 astfel de grupuri dintre care cunoscute nu sunt decât 150. Aceste grupuri sunt concentrate în special în centrul galactic. După aparenta lor distribuţie pe cer, astronomul Harlow Shapley a ajuns la concluzia că centrul galaxiei se găseste ceva mai departe de noi decât se credea până acum. Sistemul nostru solar este situat la 20 ani-lumină deasupra planului ecuatorial de simetrie şi la 28000 ani-lumină de centrul galactic.
Centrul galaxiei se gaşeste în direcţia constelaţiei Săgetătorului, la o distanţă de soare de 25.000-28.000 ani-lumină.
Are 4 componente principale: nucleu, discul cu spirale, haloul şi roiurile globulare. S-ar putea să existe şi un halou exterior, coroana galactică. Discul se roteşte dar nucleul central nu.[necesită citare] Nucleul şi roiurile globulare conţin multe stele bătrâne, cunoscute ca stele de Populaţie II care s-au format din materie cosmică originară. Braţele spiralei, unde se nasc stele noi, conţin mai ales stele de vârstă medie şi tinere, cunoscute ca stele de Populaţie I. Acestea s-au format din materie stelară reciclată şi sunt bogate în metale.
Cele sapte stele principale din Ursa Major au aproape aceeasi stralucire. Este usor de recunoscut si este o cale de gasire a stelei polare. Ursa Mare (Carul Mare) este constelatie vizibila din emisfera nordica.Vizibilitatea Carului Mare este 90° nord până 30° sud.
Niste imagini mi-au reamintit fetele copilor, atat de incantate cand vizitau Observatorul Astronomic. Erau galagiosi in veselia lor copilareasca, pura, de a descoperi frumusetea corpurilor ceresti. Spuneau simplu: "hai sa ne uitam la stele" si erau fericiti sa descopere, sa admire
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
